Lingua franca nova - Wikipedia
Sari la conținut
Meniul principal
Meniul principal
mută în bara laterală
ascunde
Navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Pagini speciale
Căutare
Căutare
Aspect
Donații
Creare cont
Autentificare
Unelte personale
Donații
Creare cont
Autentificare
Cuprins
mută în bara laterală
ascunde
Început
1
Istoric
2
Pronunțare
3
Gramatică
Toggle Gramatică subsection
3.1
Ordinea cuvintelor
3.2
Substantive
3.3
Pronume
3.4
Verbe
3.5
Adjective
3.6
Adverbe
3.7
Prepoziții
3.8
Conjuncții
3.9
Pronume relative și interogative
3.10
Numere
3.11
Sufixe
4
Exemple
5
Legături externe
Comută cuprinsul
Lingua franca nova
138 limbi
Аԥсшәа
Afrikaans
Алтай тил
አማርኛ
Aragonés
Ænglisc
العربية
অসমীয়া
Asturianu
Kotava
Aymar aru
Bikol Central
Беларуская
Betawi
Bislama
Bamanankan
Brezhoneg
Català
Chamoru
Corsu
Čeština
Cymraeg
Dansk
Dagbanli
Deutsch
Thuɔŋjäŋ
Dolnoserbski
Kadazandusun
Ελληνικά
Emiliàn e rumagnòl
English
Esperanto
Español
Euskara
Estremeñu
فارسی
Mfantse
Fulfulde
Suomi
Na Vosa Vakaviti
Français
Nordfriisk
Furlan
Frysk
Gaeilge
Gàidhlig
Galego
Avañe'ẽ
गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni
Hawaiʻi
हिन्दी
Hrvatski
Hornjoserbsce
Kreyòl ayisyen
Magyar
Interlingua
Bahasa Indonesia
Interlingue
Ilokano
Ido
Íslenska
Italiano
日本語
Qaraqalpaqsha
Kabɩyɛ
Gĩkũyũ
Yerwa Kanuri
한국어
Коми
Latina
Lëtzebuergesch
Lingua Franca Nova
Limburgs
Ligure
Ladin
Lombard
Lietuvių
Latviešu
Македонски
Монгол
Moore
Malti
Mirandés
Plattdüütsch
नेपाली
Nederlands
Norsk bokmål
Novial
Sesotho sa Leboa
Chi-Chewa
Occitan
Oromoo
Papiamentu
Picard
Polski
Piemontèis
Português
Runa Simi
Romani čhib
Ikirundi
Русский
Ikinyarwanda
संस्कृतम्
Саха тыла
ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ
Sardu
Sicilianu
Scots
Sängö
Taclḥit
Simple English
Gagana Samoa
ChiShona
Shqip
Српски / srpski
SiSwati
Svenska
Kiswahili
ไทย
ትግርኛ
Tagalog
Toki pona
Tok Pisin
Türkçe
ChiTumbuka
Twi
ئۇيغۇرچە / Uyghurche
Українська
Oʻzbekcha / ўзбекча
Tiếng Việt
Volapük
Walon
吴语
文言
閩南語 / Bân-lâm-gí
粵語
中文
IsiZulu
Modifică legăturile
Articol
Discuție
română
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Unelte
Unelte
mută în bara laterală
ascunde
Acțiuni
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
General
Ce trimite aici
Schimbări corelate
Trimite fișier
Legătură permanentă
Informații despre pagină
Citează acest articol
Obține URL scurtat
Comută la vechiul parser
Tipărire/exportare
Creare carte
Descărcare ca PDF
Versiune de tipărit
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikifunctions
Element Wikidata
Aspect
mută în bara laterală
ascunde
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lingua Franca Nova
elefen
lingua franca nova
Steagul limbiiCreatorDr. C. George BoereeData creării1998  Scopul creăriilimbă auxiliară internaționalăNumăr de vorbitori200  Sistem de scrierealfabetul latin[*]​
alfabetul chirilic[1]  Tipologie lingvisticăSVO, limbă analiticăClasificarelimbă artificială
limbă planificată
limbă auxiliară internațională
Lingua Franca NovaStatut oficial și codificareOrgan de
reglementareQ65446665[*]​
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)lfn[2]  Puteți vizita Wikipedia în Lingua Franca Nova.Această pagină poate conține caractere UnicodeModifică date / text
Lingua Franca Nova este o limbă auxiliară, construită, creată în 1965 de Dr. C. George Boeree de la Universitatea Shippensburg, Pennsylvania. Ea este bazată pe franceză, italiană, portugheză, spaniolă și catalană. Lingua Franca Nova se abreviază curent LFN; limba a mai fost numită și Europijin sau Creola.
Gramatica LFN este extrem de simplă, fără conjugări, excepții și neregularități.
LFN sună ca italiana sau spaniola și este bazată pe limbi romanice creole.
LFN se scrie fonetic, fără neregularități și fără reguli specifice (ca acelea din franceză, unde de exemplu ou se citește [u]). LFN foloseste 21 litere din alfabetul latin sau alfabetul chirilic și prezintă o legatură biunivocă între sunete și literele scrise, astfel încât nu vor exista cazuri ca în limba engleză, unde două cuvinte scrise diferit se pot pronunța la fel (night - knight) sau două cuvinte scrise identic se pot pronunța diferit în funcție de context (lead).
LFN a reușit să îndepărteze multe neajunsuri ale limbilor native existente. Gramatica LFN este mult mai simplă decât a oricărei limbi vorbite, și se învață foarte rapid. De exemplu la limbile romanice (italiana, spaniola, româna, franceza, portugheza) gramatica este mai grea prin existența conjugării verbelor și prin existența genurilor la fiecare substantiv.
Alt exemplu unde LFN are un avantaj este față de limba engleză, care prezintă cea mai neregulată utilizare a alfabetului latin dintre toate limbile europene. Pentru a citi în engleză trebuie cunoscută pronunția fiecărui cuvânt în parte, de exemplu litera a din cuvinte precum: "fat", "fate", "grass", "clean", "dark" corespunde unor sunete distincte.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Dr. C. George Boeree a început să lucreze la LFN in 1965. Obiectivul său era să creeze o limbă auxiliară internatională ca o limbă simplă, la fel ca limbile creole. A fost inspirat de Lingua franca, un dialect folosit în zona Mediteraneană în secolele trecute. LFN a fost prezentată în 1995 și pe internet în 1998. Un Grup Yahoo! a fost format în 2002 de Bjorn Madsen. Stefan Fisahn a creat un wiki pentru lingua franca nova în 2005 (vezi mai jos). Multi membri ai grupului au contribuit la evoluția limbii.
Pronunțare[modificare | modificare sursă]
Vocalele LFN (a, e, i, o, și u) sunt pronunțate ca în română, spaniolă, italiană, și franceză.
Majoritatea consoanelor sunt pronunțate ca în română, engleză, franceză (j este pronunțat ca în franceză (ca z in azure)), și x este pronunțat ca ș.
Mai jos sunt literele din Lingua Franca Nova, formele în chirilic, greacă și în Alfabetul Fonetic Internațional (AFI).
Latina  Chirilic   Greaca     AFI
aаαa
bбβb
cкκk
dдδd
eеεe
fфφf
gгγg
iиιi
jжη[ʒ]
lлλl
mмμm
nнνn
oоοo
pпπp
rрρr
sсσs
tтτt
uуυu
vвωv
xшχ[ʃ]
zзζz
Gramatică[modificare | modificare sursă]
Ordinea cuvintelor[modificare | modificare sursă]
LFN are o ordine strictă în propoziții (spre deosebire de Esperanto și Interlingua). Ordinea generală este:
subiect substantiv - verb - complement substantiv
Maria come pex - "Maria mănâncă pește"
O frază cu substantiv are această ordine:
(articol -) (cantitate -) substantiv (- adjectiv)
La tre omes grande... - "Cei trei oameni mari..."
O frază cu verb are această ordine:
(timp -) (auxiliar -) verb (- adverb)
...ia come bon - "...a mâncat bine"
...va come bon- "...va mânca bine"
Substantive[modificare | modificare sursă]
Pentru a face plural la un substantiv, se adaugă -s dacă substantivul se termină în vocală, sau -es dacă substantivul se termină în consoană. Totdeauna este regulat și nu există excepții, nu se alterează substantivul cu articol.
Nu există cazuri, nici măcar pentru pronume. Acestea se realizează cu prepoziții și ordinea cuvintelor.
Există două articole: la (cel/cei/..ul) și un (un/o).
Pronume[modificare | modificare sursă]
Me - Eu, pe mine, mie, al meu
Tu - Tu, pe tine, ție, al tău
El - El, ea, pe el, pe ea, lui, ei, a lui, a ei
Nos - Noi, pe noi, nouă, a noastră
Vos - Voi, pe voi, vouă, a voastră
Los - Ei, ele, pe ei, pe ele, lor, a lor
Persoana a treia pronume reflexiv (el însuși, ea însăși) și posesivul reflexiv este se.
În LFN nu există cazuri (nominativ, genitiv, acuzativ...) iar pronumele devin posesive punându-le în fața substantivului posedat.  "Pisica mea" poate fi exprimat ca me gato sau la gato de me.
Nu există gen: la fema, la om, la fia, și  la fio (femeia, bărbatul, fata, băiatul).  Se pot folosi esa și esas care înseamnă "acesta/aceea" și "acestea/acelea" pentru lucruri.
Verbe[modificare | modificare sursă]
Conjugarea (este aceeași pentru toate persoanele)
-a
crea (a crea)-e
vide (a vedea)-i
veni (a veni)
Prezent/Imperativecreavideveni
Trecutia creaia videia veni
Viitorva creava videva veni
Condiționalta creata videta veni
Participiu Prezentcreantevidenteveninte
Participiu Trecutcreadavidedavenida
El come înseamnă "El/Ea mănâncă"
Timpul trecut este indicat prin particula ia:
El ia come - "El/ea a mâncat"
Timpul viitor este indicat prin particula va:
El va come - "El/ea va mânca"
Există și particula opțională ta, pentru modul condițional sau modul subjonctiv.
El ta come - "El/ea poate mânca"
Ja însemnând "deja" poate fi folosit ca cel ce în engleză este aspectul perfect:
Me ia come ja - "Eu am mâncat deja"
Verbele pot fi folosite fără schimbare ca substantive. De exemplu, dansa, ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit ca substantiv.
Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul -nte adăugat verbului. De exemplu, come devine comente, însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea -da la verb ca sufix. De exemplu, come devine comeda, însemnând "mâncat".
Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv:
Oji, nos es comente selaco - "Azi, noi mâncăm rechin"
Doman, nos va es comeda par selacos - "Mâine, noi vom fi mâncați de rechini".
Adjective[modificare | modificare sursă]
Diferit de limbile romanice, adjectivele în LFN nu au gen și forme de plural.
Comparativul este făcut cu plu (mai mult) sau min (mai puțin).  Maximul este la plu și minimul este la min.  De exemplu, "Ion este mai bun decât Jo" este Jan es plu bon ce Jo.  "Cristi este cel mai bun" este Cristi es la plu bon.
Ca și verbele, adjectivele pot fi folosite ca substantive. De exemplu, bela înseamnă "frumos", dar un bela înseamnă "o frumusețe". Aceasta se aplică și la participii, de asemenea: la studiante și la studiada înseamnă "studentul" și "studiat" respectiv, de la verbul studia, "a studia".
Un adjectiv poate fi făcut substantiv abstract prin adăugarea sufixului -ia.  Astfel bela devine belia, adică frumusețe.  Asta poate fi folosită și la substantive:  madre (mama) devine madria (maternitate).
Adverbe[modificare | modificare sursă]
LFN nu are adverbe explicite (cum are Esperanto). În loc de asta, orice adjectiv poate fi folosit ca adverb plasându-l după verb sau chiar la începutul propoziției:
Nos no ta oia bon - "Noi nu putem auzi bine"
Me vide la plu bon - "Eu văd cel mai bine"
Prepoziții[modificare | modificare sursă]
Iată prepozițiile de bază din LFN:
a - la
ante - înainte
asta - lângă, până la
con - cu
contra - contra
de - de, de la, din
en - în, de-a lungul
entre - între, printre
estra - înafara
longo - de-a lungul
par - de
per - pentru
pos - după
sin - fără, exceptând
sirca - circa, aproximativ
su - sub
supra - deasupra, peste, pe
tra - prin
Frazele prepoziționale urmează după frazele substantivale sau frazele predicative pe care le modifică.
Conjuncții[modificare | modificare sursă]
e - și
o - sau
ma - dar
si - dacă
donce - apoi, consecutiv, după aceea
per ce - pentru că, de aceea, asa că
contra ce - deși
pos ce - după
ante ce - înainte
de ce - de când
a ce - până când
en ce - în timp ce
Pronume relative și interogative[modificare | modificare sursă]
Pronumele relative și interogative sunt identice în LFN:
ce - ce/aceea/acela
ci - cine
cual - care
de ci - a cui
como - cum
cuanto - cât/câtă/câți/câte
cuando - când
do - unde
per ce - de ce
Clauzele urmează la ceea ce modifică:
La fia ci ia come la pan ia veni asi per ce el ia es fama - "Fata care a mâncat pâinea a venit aici pentru că îi era foame"
Întrebarea poate include un interogativ sau poate fi indicată prin ridicarea vocii. Se pot face întrebări și începând cu Es ce...? sau adăugând no? (nu?) sau si? (da?) la sfârsitul propoziției, după o virgulă:
Es ce tu parla Deutx? Tu parla Romana, si? - "Vorbești germană/română, nu-i așa?"
Numere[modificare | modificare sursă]
1 - un
2 - du
3 - tre
4 - cuatro
5 - sinco
6 - ses
7 - sete
8 - oto
9 - nove
10 - des
Numere mai mari se construiesc după cum urmează:
11 - des-un
20 - dudes
100 - (un) sento
101 - sento-un
321 - tresento-dudes-un
1000 - (un) mil
45 678 - cuatrodes-sinco mil sessento-setedes-oto
1 000 000 - (un) milion
Numerele care exprimă ordinea lucrurilor sunt aceleași, cu deosebirea că ele urmează după substantiv, e.g. la om tre, "al treilea om," în loc de la tre omes, "cei trei oameni."
Fracțiuni se construiesc cu -i, e.g. di, tri, cuatri,... desi, senti, mili, etc.
Sufixe[modificare | modificare sursă]
LFN are un număr mic de sufixe regulate care ajută la crearea cuvintelor noi. Cele mai comune sunt -or, -ador, și -eria, care se referă la o persoană, un dispozitiv, sau respectiv la un loc. Pot fi adăugate la orice substantiv, adjectiv, sau verb.
Exemplu: carne (însemnând carne), poate deveni carnor (măcelar) sau carneria (măcelărie).  În mod similar, din cuvântul lavar, (a spăla), se poate face laveria (spălătorie) și lavador (mașină de spălat).
Alte sufixe comune includ -eta, ca diminutiv (boveta este un bou mic, adica vițel), și -on, care înseamnă versiunea mare a ceva (bovon înseamnă bou mare sau bizon).
Există și trei prefixe. Non- înseamna ne- sau ni-, cum ar fi nonfelis care înseamnă nefericit. Re- înseamnă din nou sau în direcție opusă; astfel repone înseamnă reașază. Des- înseamnă a desface, astfel desinfeta înseamnă dezinfecta.
Cuvinte pot fi create prin unirea a două cuvinte. De exemplu, se poate folosi un verb cu obiectul lui: portacandela înseamnă lumânare, pasatempo înseamnă trecut.
Exemple[modificare | modificare sursă]
Fraze Utile
Bon dia - Bună ziua
Alo - Alo
Como es tu? - Ce mai faci?
Bon, e tu? - Bine, și tu?
No mal - Nu rău
Ce es tu nom? - Care este numele tău?
Me nom es Maria - Numele meu este Maria
Tu gusta un tas de cafe? - Vrei să bei o ceașcă de cafea?
Si, per favore - Da, te rog
Grasias - Mulțumesc!
Per no cosa -  Cu plăcere
Joia! - Noroc!
Tu es vera bela - Ești foarte frumoasă
Pardona? - Pardon?
Me ama tu - Te iubesc
Me debe vade aora - Trebuie să plec acum
Asta la ora - Mai vorbim
Adios - La revedere
Bon sera - Bună seara
Bon fortuna - Noroc bun
Lingua Franca Nova audio
Lingua Franca Nova es desiniada per es un lingua vera simple, coerente, e fasil aprendeda, per comunica internasional. El ave varios cualia bon:
LFN ave un numero limitada de fonemes. El sona simila a italian o espaniol.
LFN es scriveda como el sona. No enfante deve pasa multe anios studia nonregulas!
LFN ave un gramatica vera simple e regula. El es min complicada en esta caso como engles o indonesian.
LFN ave un grupo limitada e tota regula de afises produinte per crea parolas nova.
LFN ave regulas de la ordina de parolas bon definada, como multe linguas major.
LFN ave un lista de parolas fundada en la linguas roman moderne. Esta linguas es comun e influensente, e ia contribui la parte major de parolas engles.
LFN es desiniada per es asetante natural de parolas tecnical de latina e elenica, la "norma de mundo" per fato.
LFN es desiniada per aperi plu parte "natural" per los ci comprende la linguas roman, ma no min fasil per otras.
Nos espera ce tu va trova ce esta lingua es interesante!
Nos Padre
Nos Padre, ce es en sielo:
Sante es tu nome.
Tu renia va veni.
Tu vole va es fada,
en tera como en sielo.
Dona nos pan dial a nos.
Pardona nos pecas
como nos pardona los ci peca a nos.
No condui nos a tentia,
ma proteje nos de mal.
La tu es la renia, la potia,
e la gloria a tota tempo.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Wikipedia
Vezi și articolele în
Lingua franca nova
Lingua Franca Nova Arhivat în 20 februarie 2014, la Wayback Machine.
Lingua Franca Nova - Wiki Arhivat în 8 mai 2013, la Wayback Machine.
Lingua Franca Nova - Yahoo
Lingua Franca Nova - Facebook
Lingua Franca Nova - Disionario
Lingua Franca Nova - Omniglot
↑  http://www.omniglot.com/writing/lfn.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „Language”. Wikidata Q75488338.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lingua_franca_nova&oldid=16976240
Categorie:
Limbi artificiale
Categorii ascunse:
Pagini cu citări fără titluri
Pagini cu citări de simple URL-uri
Articole cu legături către elemente fără etichetă
Webarchive template wayback links
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 mai 2025, ora 20:02.
Pagina a fost tradusă din limbaj wiki în HTML cu Parsoid.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitate
Despre Wikipedia
Termeni
Contacte juridice și de siguranță
Cod de conduită
Dezvoltatori
Statistici
Declarație cookie
Versiune mobilă
Căutare
Căutare
Comută cuprinsul
Lingua franca nova
138 limbi
Adăugare subiect