Lingua francese - Wikipedia Vai al contenuto Menu principale Menu principale sposta nella barra laterale piattà Navigazione Pagina maestra Indice alfabeticu Un articulu à casu Ultime mudifiche Aiutu Pagine speciali Cumunità Purtone Ricerca Circà Apparenza Dunazioni Registramentu Cunnessione Strumenti persunali Dunazioni Registramentu Cunnessione Cuntenuti sposta nella barra laterale piattà Principiu 1 Storia 2 Lingui è dialetti 3 Alfabetu 4 Paesi Attiva/disattiva la sottosezione Paesi 4.1 Nord'America 4.2 Europa 4.3 Africa 4.4 Asia 4.5 Oceania 5 Premii Nobel per a letteratura di lingua francese 6 Da vede dinù 7 Altri prughjetti 8 Cullegamenti esterni 9 Da vede dinù 10 Ligami Mostra/Nascondi l'indice Lingua francese 276 lingue Аԥсшәа Acèh Адыгабзэ Afrikaans Alemannisch አማርኛ Aragonés Ænglisc अंगिका العربية ܐܪܡܝܐ الدارجة مصرى অসমীয়া Asturianu Авар Kotava अवधी Aymar aru Azərbaycanca تۆرکجه Башҡортса Basa Bali Boarisch Žemaitėška Batak Toba Bikol Central Беларуская (тарашкевіца) Беларуская Български भोजपुरी Banjar Bamanankan বাংলা བོད་ཡིག Brezhoneg Bosanski Batak Mandailing Буряад Català 閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄ Нохчийн Cebuano ᏣᎳᎩ Tsetsêhestâhese کوردی Qırımtatarca Čeština Kaszëbsczi Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Dolnoserbski Kadazandusun ދިވެހިބަސް Eʋegbe Ελληνικά Emiliàn e rumagnòl English Esperanto Español Eesti Euskara Estremeñu فارسی Fulfulde Suomi Võro Føroyskt Fɔ̀ngbè Français Arpetan Nordfriisk Furlan Frysk Gaeilge Gagauz 贛語 Kriyòl gwiyannen Gàidhlig Galego گیلکی Avañe'ẽ 𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺 Wayuunaiki Gaelg Hausa 客家語 / Hak-kâ-ngî Hawaiʻi עברית हिन्दी Fiji Hindi Hrvatski Hornjoserbsce Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Արեւմտահայերէն Interlingua Jaku Iban Bahasa Indonesia Interlingue Igbo Iñupiatun Ilokano ГӀалгӀай Ido Íslenska Italiano ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut 日本語 Patois La .lojban. Jawa ქართული Qaraqalpaqsha Taqbaylit Адыгэбзэ Kabɩyɛ Tyap Kongo Kumoring Қазақша ភាសាខ្មែរ ಕನ್ನಡ 한국어 Перем коми Къарачай-малкъар کٲشُر Kurdî Коми Kernowek Кыргызча Latina Ladino Lëtzebuergesch Лезги Lingua Franca Nova Limburgs Ligure Ladin Lombard Lingála ລາວ Lietuvių Latgaļu Latviešu Madhurâ मैथिली Мокшень Malagasy Олык марий Māori Minangkabau Македонски മലയാളം Монгол ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ ဘာသာမန် मराठी Bahasa Melayu Malti Mirandés မြန်မာဘာသာ Эрзянь مازِرونی Napulitano Nedersaksies Plattdüütsch नेपाली नेपाल भाषा Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Novial Nouormand Sesotho sa Leboa Nupe Diné bizaad Occitan Livvinkarjala Ирон ਪੰਜਾਬੀ Pangasinan Kapampangan Papiamentu Picard Pälzisch Polski Piemontèis پنجابی پښتو Português Runa Simi ရခိုင် Rumantsch Ikirundi Română Tarandíne Русский Русиньскый Ikinyarwanda संस्कृतम् Саха тыла ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ Sardu Sicilianu Scots سنڌي Davvisámegiella Srpskohrvatski / српскохрватски Taclḥit සිංහල Simple English Slovenčina Slovenščina Gagana Samoa Anarâškielâ ChiShona Soomaaliga Shqip Српски / srpski SiSwati Sesotho Seeltersk Sunda Svenska Kiswahili ꠍꠤꠟꠐꠤ Ślůnski தமிழ் ತುಳು తెలుగు Tetun Тоҷикӣ ไทย Türkmençe Tagalog Tolışi Setswana Lea faka-Tonga Toki pona Tok Pisin Türkçe Seediq Татарча / tatarça Reo tahiti Тыва дыл Удмурт ئۇيغۇرچە / Uyghurche Українська اردو Oʻzbekcha / ўзбекча Vèneto Vepsän kel’ Tiếng Việt West-Vlams Volapük Walon Winaray Wolof 吴语 IsiXhosa მარგალური ייִדיש Yorùbá Vahcuengh Zeêuws ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ 文言 閩南語 / Bân-lâm-gí 粵語 中文 Mudificà ligami Pàgina Discussione corsu Leghje Mudificà Edità a fonte Vede a cronolugia Arnesi Strumenti sposta nella barra laterale piattà Azioni Leghje Mudificà Edità a fonte Vede a cronolugia Generali Pagine ligate Cambiamenti assuciati Caricà un schedariu Ligame permanente Infurmazione annantu à a pagina Cità l'articulu Ottieni URL breve Passa al parser legacy Stampa/Esporta Crià un libru Scaricà cum'è PDF Versione stampabile In altri prugetti Abstract Wikipedia Wikimedia Commons Wikifunctions Elementu Wikidata Apparenza sposta nella barra laterale piattà À prupositu di Wikipedia L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le. [[Image:Flag of Benin.svg|30px]] [[Benin]] <br / [[Image:Flag of Burkina Faso.svg|30px]] [[Burkina Faso]] <br / [[Image:Flag of Burundi.svg|30px]] [[Burundi]] <br / [[Image:Flag of Cameroon.svg|30px]] [[Camerun]] <br / [[Image:Flag of Canada.svg|30px]] [[Canadà]] <br / [[Image:Flag of Central African Republic.svg|30px]] [[Republica centrafricana]] <br / [[Image:Flag of Chad.svg|30px]] [[Ciad]] <br / [[Image:Flag of Comoros.svg|30px]] [[Comori]] <br / [[Republica di u Congu]] <br / [[Image:Flag of Democratic Republic of the Congo.svg|30px]] [[Republica democratica di u Congu]] <br / [[Image:Flag of Equatorial Guinea.svg|30px]] [[Guinea Equatoriale]] <br / [[Image:Flag of France.svg|30px]] [[Francia]] <br / [[Image:Flag of Gabon.svg|30px]] [[Gabon]] <br / [[Image:Flag of Djibouti.svg|30px]] [[Ghjibuti]] <br / [[Image:Flag of Guinea.svg|30px]] [[Guinea]] <br / [[Image:Flag of Haiti.svg|30px]] [[Haiti]] <br / [[Image:Flag of Ivory Coast.svg|30px]] [[Costa d'Avoriu]] <br / [[Image:Flag of Luxembourg.svg|30px]] [[Lussemburgu]] <br / [[Image:Flag of Madagascar.svg|30px]] [[Madagascara]] <br / [[Image:Flag of Mali.svg|30px]] [[Mali]] <br / [[Image:Flag of Monaco.svg|30px]] [[Principatu di Monacu]] <br / [[Image:Flag of Niger.svg|30px]] [[Nìger]] <br / [[Image:Flag of Rwanda.svg|30px]] [[Ruanda]] <br / [[Image:Flag of Senegal.svg|30px]] [[Senegallu]] <br / [[Image:Flag of Seychelles.svg|30px]] [[Sexelles]] <br / [[Image:Flag of Switzerland.svg|30px]] [[Svizzera]] <br / [[Image:Flag of Togo (3-2).svg|30px]] [[Togoland]] <br / [[Image:Flag of Vanuatu.svg|30px]] [[Vanuatu]]"},"aghjinzia":{"wt":"[[Académie française]] (Francia) <br / [[Office québécois de la langue française]] (Canadà)"},"iso1":{"wt":"fr"},"iso2":{"wt":"(B)fre, (T)fra"},"iso3":{"wt":"fra"},"sil":{"wt":"FRN"},"estrattu":{"wt":"Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité."},"mappa":{"wt":"[[File:Countries where French is an official language.svg|frameless|upright=1.5]]"},"didascalia":{"wt":"Distribuzione geugrafica di u francese"},"codice":{"wt":"fr"}},"i":0}}]}' Francese (Français) Altri nomi: Francesu Parlatu in: Francia è altri 53 paesi. Parsoni: 78 milioni nativi madrelingua (100 milioni seconda lingua) Classifica: 11 Tipulugia: SVO Filugenesi: Indoauropeu Italicu Romanzu Romanzu occidentale Francese Statutu officiale Nazioni: Belgiu Benin Burkina Faso Burundi Camerun Canadà Republica centrafricana Ciad Comori Republica di u Congu Republica democratica di u Congu Guinea Equatoriale Francia Gabon Ghjibuti Guinea Haiti Costa d'Avoriu Lussemburgu Madagascara Mali Principatu di Monacu Nìger Ruanda Senegallu Sexelles Svizzera Togoland Vanuatu Rigulatu da: Académie française (Francia) Office québécois de la langue française (Canadà) Codici di classificazioni ISO 639-1 fr ISO 639-2 (B)fre, (T)fra ISO 639-3 fra SIL FRN (EN) Estrattu in lingua Dichjarazioni univirsali di i diritti di l'omu - Art.1 Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité. Lingua - Alencu d'e lingue - Linguistica Visitighja la Wikipedia in Francese! Distribuzione geugrafica di u francese Quista pagina pudaria cuntena carattari Unicode. U francese (nome nativu français, IPA: /fʁɑ̃ˈsɛ/) hè una lingua appartenente à u gruppu di e lingui rumanzi di a famiglia di i lingui indoauropei. Hè una di i lingui rumanzi più diffuse, supranata solu, in numeru di locutori madrilingua, da u spagnolu. U francese hè a seiesima lingua più parlata i u mondu cume numeru di parlenti, ma a siconda per diffusione, dopu à l'inglese, per numeru di paesi: per circa 78 milioni di persone hè lingua nativa, mentre per circa 100 milioni hè la seconda lingua (2007)[1]. Issa lingua hè parlata suprattuttu in Francia, Canada (principalmente in a provincia di u Quebec), Belghju, Svizzera è in tutte e exi-culonie francesi. Hè a lingua ufficiale in circa 53 paesi è in tante cumunità è amministrazioni. Oghje u francese firma a siconda lingua più insegnata in u mondu (90 milioni di studienti é insegnata da circa 800 mila insegnanti) dopu à l'inglese. Servizi linguisticu-culturali: CCF (Centres Culturels Français - dipendenti da le Ambasciate) è AF (Alliance Française). Storia[mudificà | edità a fonte] In generale si ritene chì u primu testu scrittu in prutofrancese (o romana lingua ò ancora lingua romanza) fubbe u ghjuramentu di Strasburgu di l'842. A prima menzione di l'esistenza d'una lingua romanza ùn risale chì à u 813, in uccasione di u synode de Tours. Bisogna però aspettà l´a nni 880-881 per u primu testu litterariu, a Séquence de sainte Eulalie, pure s'ella a lingua di 'ssu testu si pò cunsiderà più simile à u picard chì à u francese stessu. Tocca però à ricunnosce chì a distinzione frà lingua è dialettu hè un'attività sterile: ùn si pò dunque decide oghjettivamente. Hè in u 1539 chì l'urdonnance de Villers-Cotterêts impuse u francese cume lingua di u dirittu è di l'amministrazione. Per tuttu u Medievu è per bona parte di l'età muderna u francese svolse in Europa un rollu simile à issu attualmente copertu da l'inglese in u mondu: era la lingua di i scambii è di a cummunicazione internaziunale, a più prestighjosa, a cui cunnoscenza era necessaria à l'omu chì viaghjava vistu chì universalmente cumpresa (in l'ambienti colti, certamente). Numarose opere litterarie recanu traccia di 'ssu "primatu" in parte perdutu: si veda, á esempiu, l'Histoisce de ma vie di Ghjacomu Casanova, autore venezianu ma chì scrive in francese per cunsentisce à a propria biografia una maghjiore diffusione. Lingui è dialetti[mudificà | edità a fonte] Mappa di e lingue è di i dialetti di a regione francese è zone limitrufe. I dialetti varianti di u francese sò quasi tutti estinti; frà i più famosi, u piccardu, u gallu (parlatu in Britagna) o u vallone in Belgiu. Oltre à elli in i territorii francesi e lingue occitana è francupruvenzale, qualchì volta erroneamente cunsiderate due dialetti liati à u francese, sò in l'inseme i più stesi idiomi (ma minacciati d'estinzione) dopu à a lingua francese, in particulà occitanu o pruvenzale (in francese Langue d'oc, espressione à l'orighjine di u termine stessu), storicamente spartu in u meridione, fubbe per seculi una lingua litteraria assai affermata, parlata puru da Dante Alighieri. Altre lingue sò storicamente parlate in qualchi territorii francesi: u corsu, d'area italorumanza, in Corsica, cunsiderata lingua indipendente da parechji parlanti, u bretone in a rigione di a Bretagna (lingua celtica), u tedescu parlatu in Alsazia, u fiammingu, parlatu in certe zone di u Nordu è infine u bascu (lingua isulata) é u catalanu (lingua romanza) in u dipartimentu francese di i Pirenei Orientali. Alfabetu[mudificà | edità a fonte] U francese si scrive cù: e 24 lettere di l'alfabetu latinu a b c d è f g h li j l m n ò p q r s t u v x y z a w è la k presenti in parole d'orighjine straniera e vucale: œ (una o seguita da una e) æ (una a seguita da una e) i segni diacritichi (per u più accenti) com'è: à â ç hè é ê ë î ï ô ù û ü. Cù almancu 32 fonemi, parechji di i quali, suprattuttu vocalici, senza currispondenti in corsu, a prununzia ùn risulta sempre immediata è facile per un parlante talianu; tuttavia, a funetica francese hè regulata da norme righjde che, s'elle sò amparate, permettonu di pronuncià currettamente praticamente ogni parola chì si ni cunnosce a forma scritta. E principali regule funetiche sò: ai (come anglaise) si prununzieghja e; oi (come trois,moi,danois) si prununzieghja [wa]; au (come automobile,autriche) si prununzieghja o; ou (douze, perou) si prununzieghja u ; eau (come tableau, a parola stessa eau) si leghje o. Ci sò di e cusì dette cunsunante mute chì ùn si leghjenu in fine di parola. Sò e seguenti: D,P,S,T,G,X,Z, è u è ùn accentata. C'è dinù u cullegamentu chì hè, infatti, l' unione funetica di due parole. Si face u culligamentu quandu ci si trova in prisenza di due parole chì a prima finisce incù una cunsunante, è a siconda inizia cù una vucale ("nous avons", ""Ils admirent"",...). Paesi[mudificà | edità a fonte] Diffusione di u Francese in Europa Paesi induve u francese hà unu statutu ufficiale Paesi Persone Francia Rep. Dem. di u Congu Canada Madagascar Belgica Alghjeria Mali Camerun Nighjer Ciad Senegal Stati Uniti Svizzera Burkina Fasu Costa d'Avoriu Rep. Centrafricana Guinea Maroccu Ripublica di u Congu Ruanda Haiti Togu Vietnam Mauritius Camboghja Mauritania Riunione Guadalupa India Martinica Benin pulinesia francese Lussemburgu Guyana francese Gabon Guinea Equatoriale Nova Caledonia Tunisia Italia Burundi ghjbuti Libanu Vanuatu Seychelles 64.300.000 8.500.000 7.700.000 6.000.000 4.200.000 4.000.000 3.500.000 2.500.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 1.800.000 1.600.000 1.550.000 1.520.000 1.250.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 853.000 810.000 800.000 700.000 700.000 520.000 500.000 445.000 400.000 350.000 240.000 200.000 170.000 160.000 120.000 120.000 115.000 110.000 100.000 100.000 100.000 100.000 75.000 50.000 Nord'America[mudificà | edità a fonte] Canada Québec untariu New Brunswick Stati Uniti Louisiana Maine Vermont New Hampshire New York Guadalupa Martinica Haiti Guiana Francese Europa[mudificà | edità a fonte] Francia Belgica Vallonia Bruxelles Svizzera Ghjura Berna Neuchâtel Friburgu Vaud Vallese Ghjinevra Lussemburgu Italia Valle d'Aosta Monacu Andorra Africa[mudificà | edità a fonte] Algeria Benin Burkina Fasu Burundi Camerun Ciad Costa d'Avoriu Egittu Gabon Ghjibuti Guinea Madagascar Mali Maroccu Mauritania Mauritius Nighjer Ripublica Centrafricana Ripublica di u Congu Ripublica Democratica di u Congu Riunione Ruanda Senegal Seicelle Togu Tunisia Asia[mudificà | edità a fonte] Israele Libanu Vietnam Laos Camboghja Oceania[mudificà | edità a fonte] Vanuatu Nova Caledonia pulinesia Francese Wallis è Futuna Premii Nobel per a letteratura di lingua francese[mudificà | edità a fonte] Sully Prudhomme (1901, Francia) Maurice Maeterlinck (1911, Belgica) Romain Rolland (1915, Francia) Anatole France (1921, Francia) Henri Bergson (1927, Francia) Roghjer Martin du Gard (1937, Francia) André ghjde (1947, Francia) François Mauriac (1952, Francia) Albert Camus (1957, Francia) Saint-John Perse (1960, Francia) Jean-Paul Sartre (1964, Francia [premiu rifiutatu]) Claude Simon (1985, Francia) Jean-Marie Gustave Le Cléziu (2008, Francia) Da vede dinù[mudificà | edità a fonte] Letteratura francese Letteratura francofuna Fonolugia di u francese Francese di u Québec Francese cajun Francofonia Paesi francofoni Africa francofuna francorsu Altri prughjetti[mudificà | edità a fonte] Cullegamenti esterni[mudificà | edità a fonte] (FR) Académie Française Alliance française (EN) Francese per li viaghjiatori prununzia, frasi, cullegamenti (FR) Le Trésor de la Langue Française informatisé (FR) Tantissimi esercizi di lingua francese (Dr. Meul Etienne) Esercizi per imparà parole nove in francese FrenchVerbConjugator.com Archiviu 2011-05-22 at the Wayback Machine Esercizi per migliorà la prununzia francese verbi (FR) Le Point du FLE Accessu à le più utili risorse di lingua francese presenti nant'à Internet (FR) Dizziunariu francese Archiviu 2010-07-27 at the Wayback Machine (FR) Alliance Française de Grenoble Da vede dinù[mudificà | edità a fonte] francese belgicu francese canadianu francese svizzeru Ligami[mudificà | edità a fonte] Wikipedia in francese ↑ {{Claisce Tréan, La Francophonie. Haut cunseLu de la Francophonie, 2004-2005. Ricacciatu da "https://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Lingua_francese&oldid=397549" Categurie: Da curreghje Lingua rumanza Francia Categuria nascosta: Webarchive template wayback links Ultima mudifica di a pagina: u 22 lug 2025, 00:34. La pagina è stata renderizzata con Parsoid. U testu hè dispunibile sicondu a licenzia Creative Commons Attribuzione-Cundivide à listessu modu; cundizione ulteriore ponu applicà si dinò. Vedi e cundizione d'usu per i dittagli. Pulìtica prutezzione di i dati À prupòsitu di Wikipedia Avertimenti Codice di condotta Sviluppatori Statìstiche Dichjarazione di cookie Vista mòbile Ricerca Circà Mostra/Nascondi l'indice Lingua francese 276 lingue Aghjunghje discussione